Vreau ...

        Fiecare culoare din jur mi se pare mai accentuată,îmi sare în ochi și îmi sfâșie pupila,lăsându-mi retina însângerată.
        Adăpostesc un haos chinuitor,deranjant de patetic în interiorul meu.
        Mi s-a sfărâmat masca fragilă lăsând să se arate printre crăpături sentimente chinuitoare.Mi-am pierdut glasul pe undeva prin mintea zburdalnică și îmi torturează gâtul orice încercare de a scoate vreun sunet.
        Vreau să plâng,să urlu...să dispar și să fiu a nimănui.Acel nimeni să mă îmbrățișeze cu întunericul...și să pierd orice urmă de memorie.Vreau să uit...


„Copilă ce devine femeie.Inocență ce dispare.O „ea” nepăsătoare.”

Matinal. [ p. II ]

        Regret decizia luată.Trebuia să rămân.Am fost martoră,pentru prima oară,la ceva ce nu mi-aș fi dorit vreodată.M-am simțit încătușată,atât de neputincioasă.Frica,panica,spaima...m-au cuprins într-o fracțiune de secundă și am înghețat,privind înspăimântată,tremurând din fiecare încheietură....gata să izbucnesc în lacrimi.

        Acum sunt în clasă,în bancă....dar mă simt captivă într-o cameră 1x1 cu pereții din sticlă.Pot vedea totul,dar nu pot face nimic.Sunt fără vlagă,îngrozită...inutilă !

„Copilă ce devine femeie.Inocență ce dispare.O „ea” nepăsătoare.”

Matinal [ p. I ]

        Undeva prin prima bancă mă aflu eu,parcă aș fi în căutarea unui strop de atenție.Dar nu e așa ! Nu-mi place ... Aș vrea să fiu undeva în spate,în backstage,izolată de toți,ceilalți să uite de mine și eu de ei.

        Privirea mi se încețoșează,câte un pix roz sau verde îmi captează pentru o secundă atenția.Fiecare chip somnoros,lipsit de orice chef de viață,parcă ar fi fost abandonat prin spațiu ...  mă deprimă.

        Suferința cuiva apropiat mă deprimă.Ora de ”chin spiritual”s-a încheiat. Plec ....

„Copilă ce devine femeie.Inocență ce dispare.O „ea” nepăsătoare.”

Prefer ceea ce îmi face bine.

Da,prefer să mă mint.Să-mi spun că nu te iubesc.Să încerc să-mi demonstrez că țin la x sau la y.Dar mereu ajung la concluzia că eu nu simt nimic pentru nimeni altcineva și doar continui să mă mint.Încă țin la el..la cel căruia m-am dăruit total,la cel care m-a făcut să simt fericirea și suferința simultan.Dar pe tine,prințeso,te iubesc și poate că regret acum,după atâtea luni că am renunțat la tine pentru un băiat.
Ieri mi-ai zâmbet frumos și m-ai întrebat ce fac.Ți-am aruncat cel mai sec răspuns pe care am putut și te-am făcut să pleci.N-am putut nici măcar să te privesc.Mi-am depărtat fiecare fost iubit de tine și te-am făcut să crezi ca încă am sentimente pentru fiecare în parte.Am crezut că e adevărat ce spun...dar mi-am demonstrat singură că parte din mine e geloasă pe ei,că te pot avea când eu am pierdut.Știu că mă doare faptul că ești folosită..ei demonstrându-mi că te vor doar pentru a te folosi.
Pentru că mi-am dat seama că încă te iubesc,dar prefer să mă mint că nu mai însemni nimic pentru mine.
O parte din mine te vrea înapoi,iubito .


„Copilă ce devine femeie.Inocență ce dispare.O „ea” nepăsătoare.”