Doar..adevărata eu. [ p. 1 ]

Și mă sting ușor alături de țigara din scrumiera ce îmi stă alături.Ochii îmi sunt goi și de un verde șters,îmi sunt gata să scape lacrimile reci.Dar nu...lacrimile mele sunt captive undeva într-un colț al sufletului întunecat de atâta durere a masochismului meu.
Și aștept un mesaj de la el ce nu mai vine.Un alt „el” de care m-am îndrăgostit din momentul în care i-am auzit prima oară vocea.Un alt „el” ce pare..diferit.Fiecare a fost diferit în felul său,dar niciunul nu a reușit să mă facă să-l iubesc.Fostul „el” e plecat lăsând în urmă un suflet rece și o străfulgerare a adevărului.Astă seară am realizat ca eu nu iubesc.Eu doar..devin dependentă de o persoană.Mă leg de cineva,astfel dându-i șansa altuia să mă dezlege.M-am obișnuit cu „fostul el” ca cel de acum să-mi demonstreze că pentru mine iubirea nu există,este o falsă impresie.Mă scufund în gânduri....
Vorba caldă,vocea dulce,modul în care mă bine dispune,felul în care mă face să-l doresc doar pe el,sentimentul de siguranță ce mi-l oferă..Toată noutatea asta mă irită,îmi dă fiori știind că o să ajung să fiu numai a lui.Mă va face să nu mai fiu eu,mă va schimba. 


„Copilă ce devine femeie.Inocență ce dispare.O „ea” nepăsătoare.”